Ma scufund din ce in ce mai mult in patul de vise.Iar cand ma trezesc,realitatea ma zdrobeste,nimiceste tot ce inseamna frumos din mine.Roade precum rugina biata mea inima plina cu sperante dulci si naive de copil.Totul se transforma in cosmar,fantome din trecut vor sa ma rapeasca,ademenindu-ma cu amintiri care candva imi aduceau zambetul in ochi si lacrimi pe buzele palite de soare.Strigoi cu fete familiare imi promit ca-mi va fi mai bine,ca am o ultima sansa de a reface tot ce am distrus.Stiu,ca am gresit mult,dar la ce ma ajuta regretele?La nimic ,doar sporesc cantitatea de sange amar ce-mi curge prin vene.Sa ma intorc?Nici gand.Am mai facut greseala asta.Am crezut ca bizara masina a timpului ma va duce inapoi in ziua in care totul mi-a fugit de sub talpile desculte.M-am inselat.A fost mai rau.Amintirile n-au putut sa-mi primeasca umilele scuze.Asa ca m-am intors,cu aripi frante si jumulite de "vantul schimbarii".M-am intors in grota sumbra a prezentului.Prezent murdar,prezent in care mor.Mor intoxicata de supradoza de metafore.Sunt o luna amara,ce se stinge incet...Cel mai mult imi doresc un pistol.Cu care sa impusc bolta cereasca.Si sa fim loviti de stele cazatoare care sa ne promita dorinte.Sa ne promita ca intr-o buna zi ,poate sub alt cer,poate deasupra altui iad,dorinta noastra va capata forma.Esenta va patrunde in materie.Si totusi unde e iubirea(repet ca un disc stricat)?Iubirea MEA n-a cunoscut inca realitatea.Rmane un vis.Un vis frumos care ma face sa dorm intruna.Un vis...Si totusi...nu iubesc ceva real...?Iubesc un inger.Iar ingerii nu sunt palpabili,dar stiu ca exista...
P.S.:Vorbesc prostii.Nu este monolog al tacerii reci pt ca:
1)este rece,dar nu este tacere
2)este tacere,dar nu e rece
3)zgomotul are efect calmant asupra mea,in schimb tacerea ma sperie,tulburand putinul din mine.Concluzia:prezentul nu ma sperie,ma ingrozeste.
~...protect me from what I want...~
1 comment:
Zambeste. Prezentul e ceva relativ, inexistent. Viitorul,insa, apartine numai celor care cred in ceva mai bun.
*progresam si uitam sa fim fericiti, ingropam bucurii intr-o mare de biti*... refuza sa crezi minciuna de viitor gri creionat de insusi acest oras pacatos. viseaza in culori. pastreaza-ti credinta in schimbare.
Post a Comment