.:.Poveste.:.

~Se plimba singura pe aleile umbrite ale Cismigiului.Avea castile in urechi,date la un volum considerabil.Era frumos afara,exact cum ii placea:putin soare,putin vant.Mainile,scufundate in buzunarele pantalonilor care ii atarnau inert,zgariind pamantul,cautau nelinistite niste maruntis.A gasit pana la urma cat sa-i ajunga de o vata de zahar:mare,alba si excesiv de dulce.Cu vata in mana s-a indreptat catre lac,asezandu-se pe iarba,fara sa-si dea seama de la inceput ca era uda.Se uita pierduta,prea departe,cautand nesfarsitul azuriu.Se gandea la tot ce a fost ,la tot ce este,la certurile cu ai ei,la iubirile inca neconsumate,la cat de mult isi dorea sa fuga,sa fuga fara vreo tinta anume,doar sa plece,sa fie libera,dar niciodata nu s-a gandit la ce va fi...Ca s-ar putea ca lucrurile sa mearga bine,ca pana la urma firea ei extrem de optimista o va ajuta,ca zambetul de nesters de pe chipul ei va functiona si nu va mai zambi degeaba,in gol.S-a ridicat si a plecat,se uita la tunelul facut de copaci,copaci obraznici care ii fura visul ei de-o viata,cel de a strapunge cerul si a suras:norii molateci i-au fagaduit ca va fi fericita.
Si asa a si fost si este.Nu inca nu a schimbat lumea,inca e plina de noroi.Si da,inca se mai cearta cu ai ei si vrea sa fuga.Dar nu singura.Acum ...il are pe el.El care o iubeste asa cum e:prea visatoare,prea vorbareata,prea timida,prea sincera,prea indragostita de tot si nimic.A da,si de el...
Se tin de mana,rad,se joaca.Se joaca de-a iubirea,de-a viata...Caci asa a fost,este si va fi viata ei:un joc
Acorduri de chitara gadilata se aud pe fundal.Povestea s-a terminat.Dar nu si visul ei.Pana la urma,tot va atinge cerul...

***Ciudat sau monolog al tacerii reci***

Ma scufund din ce in ce mai mult in patul de vise.Iar cand ma trezesc,realitatea ma zdrobeste,nimiceste tot ce inseamna frumos din mine.Roade precum rugina biata mea inima plina cu sperante dulci si naive de copil.Totul se transforma in cosmar,fantome din trecut vor sa ma rapeasca,ademenindu-ma cu amintiri care candva imi aduceau zambetul in ochi si lacrimi pe buzele palite de soare.Strigoi cu fete familiare imi promit ca-mi va fi mai bine,ca am o ultima sansa de a reface tot ce am distrus.Stiu,ca am gresit mult,dar la ce ma ajuta regretele?La nimic ,doar sporesc cantitatea de sange amar ce-mi curge prin vene.Sa ma intorc?Nici gand.Am mai facut greseala asta.Am crezut ca bizara masina a timpului ma va duce inapoi in ziua in care totul mi-a fugit de sub talpile desculte.M-am inselat.A fost mai rau.Amintirile n-au putut sa-mi primeasca umilele scuze.Asa ca m-am intors,cu aripi frante si jumulite de "vantul schimbarii".M-am intors in grota sumbra a prezentului.Prezent murdar,prezent in care mor.Mor intoxicata de supradoza de metafore.Sunt o luna amara,ce se stinge incet...Cel mai mult imi doresc un pistol.Cu care sa impusc bolta cereasca.Si sa fim loviti de stele cazatoare care sa ne promita dorinte.Sa ne promita ca intr-o buna zi ,poate sub alt cer,poate deasupra altui iad,dorinta noastra va capata forma.Esenta va patrunde in materie.Si totusi unde e iubirea(repet ca un disc stricat)?Iubirea MEA n-a cunoscut inca realitatea.Rmane un vis.Un vis frumos care ma face sa dorm intruna.Un vis...Si totusi...nu iubesc ceva real...?Iubesc un inger.Iar ingerii nu sunt palpabili,dar stiu ca exista...
P.S.:Vorbesc prostii.Nu este monolog al tacerii reci pt ca:
1)este rece,dar nu este tacere
2)este tacere,dar nu e rece
3)zgomotul are efect calmant asupra mea,in schimb tacerea ma sperie,tulburand putinul din mine.Concluzia:prezentul nu ma sperie,ma ingrozeste.
~...protect me from what I want...~

***Ora de critica-01:35***

"Sa poti sa crezi
Cand unii te inseala,
Sa te ridici
Cand altii te doboara,
Sa poti pastra
Cand altii vor s-alunge,
Sa razi chiar daca
Sufletul iti plange ,
Si cald ramai
Chiar daca afara ninge"
Mi s-a repetat ca sunt un copil.Ca nu stiu ce e viata.Afirmatie care nu-si are rostul.Cum sa nu stiu ce traiesc?!Versurile de mai sus ma reprezinta.Vreau nori cand e senin,vreau soare cand e frig...il doresc cand nu-l pot avea.Nimic nu mi se pare imposibil.Trebuie doar sa vreau.Asta e si versul caracteristic zodiei mele:a vrea.Si se impune,pentru ca niciodata dorintele mele,care mai de care mai neadecvate momentului,ies la suprafata si ma lupt ca sa le implinesc,pe cat posibil.Dar daca asta va face sa credeti ca sunt mai puternica,va inselati:am fost inselata de persoane in care am crezut.Am plans ,dar pana la urma a fost mai bine.Am cazut de mii de ori(n-ai stiut sa tragi de sfori),m-am curatat de praful iadului negru in care ma afundasem ,m-am ridicat si am inceput din nou sa-mi caut scara mea spre rai.Am pastrat amintiri mai mult sau mai putin frumoase,cand altii vroiau sa ma uite.Am ras,desi nu simteam decat ca inima mi-era starpunsa de durere.Iubesc,cand tot in jur e numai ura.Asa sunt eu.Simt ce nu trebuie,cand nu trebuie.Dar cine stabileste reguluile astea,elemetele spatial-temporale?Nimeni.Nimeni nu spune ca trebuie.Sau poate ca spun.Dar nu-i ascult.Eu doar imi traiesc viata,asa cum Nu stiu ca se face.

~*~Life is elsewhere~*~

[un post mai vechi,de pe un blog mai vechi]
Intr-adevar,dupa cum spune Kundera,viata e in alta parte.Cel putin pentru mine.Sunt scarbita de mizeria in care ne complacem noi toti zi de zi,devenim robotizati,orbiti de rutina noastra..Te uiti in jur:ce vezi?10fete cu aceeasi nuanta de blond jegos,proaspat scoasa din tubul de vopsea,10fete cu aceiasi blugi bleu prespalati si cu strasuri pe buzunarele din spate,aceleasi bluze extra-mulate cu mesageimbecile gen"I'm rich"...M-am satrurat!De ce sa fim la fel ca toti ceilalti?Copii xerox,clone mai mult sau mai putin reusite..Clonele sau mai bine zis esecurile societatii se deplaseaza mereu in cete,generatia care in afara de McDonalds,Mall si holbatul obsesiv la tv nu stie sa faca altceva.Aceste hoarde de oameni falsi,fara un dram de personalitate asculta,bineinteles acelasi tip de muzica:in cel mai fericit caz,house,drum'n bass sau reggaeton...Idolul romanilor (folosesc impropriu acest termen,mai exista si cateva exceptii,foarte putine,ce-i drept,dar totusi se pun la socoteala)a devenit super-faimoasa si multi-talentata Shakira.S-a mediatizat atat de mult concertul ei,incat altele(voi fi subiectiva si voi adauga :gen"Placebo")devin ignorate si apreciate doar de fani.Sa va povestesc despre o alta hiba a societatii noastre:cartea.Pe tot felul de site-uri unde ideea centrala e sa cunosti oameni noi,indiferent de nationalitate,la sectiunea"Carti favorite",tipica oracolelor de clasa a5a,dar totusi interesanta,majoritatea(adica un procent considerabil de 90%)scriu:"Ce-s alea?","Eu nu citesc...","Asul de trefla","Manualul de dirigentie,ce dracu..nici Mara n-am citit!".Sau restul,care vor sa para interesanti(si sincer,nu sunt) scriu despre vestitele romane ale lui Dan Brown(Cum,n-ati auzit de "Codul lui DaVinci"sau de "Fortareata digitala"?)bombe de marketing,publicate doar pentru a dezorienta si mai mult populatia globala,deja naiva din nastere.Un accesoriu care ma enerveaza din rasputeri sunt ochelarii de soare.Cum dimineata n-am ce face,imi tocesc buricele degetelor de la mana dreapta,tot dand de scroll-ul mausului si controlandu-i cursorul pe pagini de hai faiv ale unor persoane cunoscute sau nu.La sectiunea"Photos"gasesti poze de tot felul,dar pentru a fi bombardate cu comment-uri trebuie ca baiatul sau fata fotografiati sa poarte ochelari de soare.Musai negri sau de tip"oglinda",cu inscriptii D&G,Channel sau Dior pe lateralele ramelor.Dar,cum sunt o fire optimista si stiu sa fac si altceva decat sa critic,va anunt ca mai exista o speranta.Da,am intalnit adolescenti deosebiti.Fiecare incearca sa socheze,chiar sa epateze,doar pentru a se diferentia de mase.Acesti "pusti"(ia uite cine vorbeste,baba de cinspe ani din mine!!!)vor sa nu se incadreze intr-un sablon,vor sa atraga atentia,sa arate ca se poate si altfel.Babutele se uita urat la ei ca nu se inchina la fiecare biserica pe langa care trec in tramvai,somerii de varsta a3a,duhnind a transpiratie sau ,ma rog,a orice miros cauzat de spalarea o data la 6luni(ca deh,e scumpa apa,iar de sapun nu mai vorbim)se mira de ce astia poarta atat de mult negru,pana si vara.Pentru ca ei vor o alternativa.Ei nu vor sa fie ca mine sau ca tine,vor sa fie ei insisi.Si eu ii iubesc pentru alegerea lor.Ii iubesc pentru ca toti ceilalti ii considera ciudati sau scursori lae societatii.Ii iubesc pentru ca sunt asa cum sunt...

P.S.:Nu puteam sa neglijez un articola parut in Bravo(la rubrica "Love and Sex" sau "Sex and Love"...uatevar)acum putin timp.Inca o dovada vie (stati linistiti ,tolba cu clisee inca este plina)a prostiei(ca sa folosesc un eufemism si sa nu zic"imbecilitatii")"tineretului din ziua de azi"(iarasi generalizez,dar consider ca am exclus categoria celor speciali de mai sus).Nu mai am articolul,dar voi incerca sa reproduc cat mai aproape de adevar:
(un anume "gigel"),20ani:Cand m-am casatorit,sotia mea a sustinut ca era virgina.Am pus-o sa jure pe Biblie si chiar a sugerat sa mergem la un doctor,dar i-am spus ca nu e nevoie.Totusi,in noaptea nuntii,ea nu a tipat,deci nu a durut-o si nici nu s-a umplut de sange.Intre timp am divortat ,dar tot vreau sa flu raspunsul la intrebare:este posibil ce s-a intamplat sau m-a mintit de la bun inceput?"
Concluzia va las sa o trageti singuri...
Make love,not war-condoms are cheaper than guns.

Forever autumn(not by Lake of Tears,by me)

nu-mi place toamna.niciodata nu mi-a placut.mi se pare ca e o depresie patetica si jalnica ce dureaza 3luni.3luni in care totul moare.(da.da.stiu.ca sa invie din nou.blablabla).mi-am adus aminte de ce scriam in clasa a2a:"toamna e anotimpul in care pasarile calatoare pleaca spre tarile calde,in care suna din nou primul clopotel...Regina toamna poarta o rochie lunga,lunga,facuta din mii si mii de frunze aurii,aramii,cenusii"...exista un singur lucru care imi place toamna:bruma visinie din luna octombrie..si fosnetul frunzelor ucise de trecatorii ce le calca cu brutalitate si indiferenta in picioare.atat!bine..imi mai place si mustul.toamna ne schimba radical...devenim nostalgici ,melancolici,stam toata ziua sa ne holbam la picaturile alea de ploaie lipite de geam..fara sa mai gandim,fara sa mai iubim...asa ca wake me up,not when september ends...when november ends...(deh,iarna imi place) ~Coming closer every day, forever autumn~

Refulare

Ma simt prost.prost de tot.poate ma simt si un pic proasta..din varii motive...ai simtit vreodata ca nu-i loc pentru tine nicaieri in lume?nici macar un ungher prafuit,nicio hruba cu miros de mucegai...nimic,nimic..vreau sa fug..dar nu stiu unde..vreau sa-mi fie bine...vreau sa fiu ucigator de egoista si sa nu-mi pese ce vor crede altii despre fuga mea,sa plec..pur si simplu..cu ghiozdanul in spate..unde vad cu ochii(da,mai departe de blocul din fata)...as iesi pe usa chiar acum,dar e cam imposibil..nu am bani..tot din motive financiare dau inapoi..e un complot..cred ca pus la cale de ai mei impreuna cu banca romana(da-le dracului de majuscule,mi-e lene)...si mai e altceva..vorbesc eu vreun dialect inca imposibl de tradus in limba romana?pentru ca mi se pare ca in ultimul timp,mai mult decat inainte,nimeni nu ma mai intelege...comportamentul meu este incomprensibil pentru cei din jur..vreau liniste,zgomot,iubire,multa iubire,vreau pace,vreau distractie,vreau sa simt ca traiesc,si vreau sa mor cate putin(nu numai mortii stiu cum e sa mori)vreau sa ma scufund si sa ies la suprafata,vreau saimi fie bine si vreau sa-mi fie foarte rau,vreau tot ce nu pot avea...just great.acum intelegi de ce ma simt proasta?pentru ca am scris asta...I wanna heal, I wanna feel like I’m close to something real I wanna find something I’ve wanted all along Somewhere I belong ...
[ca totul sa fie "mai mult ca perfect"..a plecat si el...nu din viata/inima/agenda mea...doar a plecat]
~After time the bitter taste Of innocence decent or race Scattered seeds, buried lives Mysteries of our disguise revolve Circumstance will decide ....Cos nobody loves me It's true Not like you Nobody loves.. me It's true Not, like, you.. do~