mi-au spus unii ca ma dor prea tare amintirile. serios? nu dor deloc. cum sa te doara cand zambesti?!
doare mai curand faptul ca lucrurile alea au farmec o singura data.
vrei sa stii ce doare cu adevarat? ca am crescut.
mai stii cand apogeul apropierii noastre fizice era sa-mi mangai genunchii prin rupturile din blugi?
mai stii cand ma desparteam de tine dintr-un motiv inventat pe moment, iar peste un minut te sarutam?
mai stii cand ne ascundeam, ca doar noi sa stim ce ni se intampla?
si acum mi-e frica. stiu ca daca simti, inseamna ca traiesti. dar daca am simtit prea mult, prea repede, ce-mi mai ramane pentru restul iubirilor?
Sunday, April 26, 2009
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
1 comment:
Penibilitatea e la fel ca analiza matematica,depinde enorm din ce punct privesti lucrurile.
Post a Comment