~schita~

Stii,atunci cand pui apa sa fiarba,unele bule freamata impreuna,altele se rasfrang.Intotdeauna ramane una care tremura singuratica,in mijlocul ibricului.Asa se simtea si ea,incoltita de prea multi ochi straini,care parca ii vanau orice greseala.Anul trecut fusese atat de ciudat..a iubit de trei ori,si-a schimbat comportamentul de treizeci,a devenit mai inchisa,la fel cum pastrezi jucariile copilariei intr-o cutie de carton pentru a le feri de praf.Nu o mai multumea nimic.Rareori,cateva sentimente traite alaturi de el,anumite clipe ce nu pareau sa dureze mai mult decat sorbitul unei cafele si poate cateva forme neobisnuite ale norilor.Nu se simtea impacata:cu ea,cu ce simte,cu cei din jur,pe care parca nu-i mai cunostea,cu impulsurile,cu dorintele ei.Mama ii tot zicea:"Tu,te-ai schimbat mult.Nu mai esti aceeasi."Maria riposta repede,fara a digera cuvintele:"Numai pe mine ma vezi ca ma schimb!Poate ca problema e de fapt la voi!".In clipele acelea,punea mana pe telefon,il suna pe el(el,tot el,singurul capabil sa o inteleaga,asculte si eventual iubeasca) si ii propunea printre suspine sa se vada cat mai repede,ca sa plece de acasa.El schimba un tramvai si un metrou,suna la interfon,ea isi lua geaca si geanta portocalie si trantea usa.Il lua de mana,il pupa fugar pe obraz si grabea pasul spre o zona sigura,in care nicun cunoscut n-ar fi putut sa o vada cum inhala nevrotic fumul unei tigari.Se linistea,il lua in brate si ii multumea ca e singurul caruia ii pasa.Cel mai frumos era cand se plimbau doar ei doi,ca niste tineri boemi,care isi savurau portia de cafea,de soare,de tutun,de iubire.Maria se apucase sa numere:cel mai mult a pertecut cu Eduard 8 ore..intr-o zi.I se parea atat de putin.Nici nu e de mirare ca ii era constant dor de el."Dar cum se poate?8 ore?Dar el e mereu aici."Isi facea tot felul de planuri,unul mai indraznet ca altul:sa plece impreuna intr-o zi la Brasov.sau poate la tara?!Ce conta..atata timp cat era cu el.Simtea o nevoie acuta de libertate pe care scoala,familia,mai nou chiar si prietenii,nu i-o puteau oferi,Numai el si ideea de interzis o mai atrageau.Nu intelegeaun singur lucru:cum ea, o fatuca de cinspe ani,reusise sa se indragosteasca in halul asta de un necunoscut?Mai intalnise ea cativa tipi,care sa ii scrie poezii si care sa-i spuna"te iubesc",dar Eduard era cu totul diferit(nici in sensul bun,nici in cel rau).Nu prea pricepea ea ce i se intampla..:isi asumase un risc imens acceptand sa se vada cu un strain,individul ii aduce la prima intalnire un trandafir alb,ea se fastaceste,nu stie ce sa faca,incercand sa para totusi stapana pe ea(pe naiba!),la sfarsitul intalnirii ajunge la concluzia ca-l iubeste.Si il iubeste inca de atunci.Si e hotarata sa o faca in continuare.Urata varsta,adolescenta asta:prea multe de facut,prea mult de iubit,prea multe probleme,prea putin timp.