
Oare e nevoie sa iau primul tren si sa rup pozele cu tine si cu noi in bucati cat se poate de mici si sa le dau drumul in vant?
Oare e nevoie sa fac asta cand trenul merge repede ca sa fiu sigura ca o sa se imprastie in cat mai multe locuri si ca nu o sa mai pot gasi niciodata vreo particica?
Oare o sa ma uit dupa bucati cum o sa zboare si o sa-mi doresc sa cobor din tren si sa fug si sa caut toate fragmentele din fotografii si sa ma chinui ore in sir sa le lipesc?
Oare o sa plang?
Oare o sa regret?
Oare o sa zambesc?
Oare am nevoie de gesturi dramatice ca sa trec peste un episod nefericit?
Oare a fost nefericit?
Oare vreau sa uit?
Oare stiu ce vreau?
Oare o sa fac ceva ?
Nu.
1 comment:
ce chestie...:) imi place
Post a Comment